Mitologie irlandeză
Prezentare generală
Motivarea alegerii temei
Motivarea alegerii temei
Motivarea alegerii temei
Mitologia irlandeză este ansamblul de mituri indigene insulei Irlanda. Acestea au fost inițial transmise oral în epoca preistorică ,iar mai apoi, în epoca medievală timpurie , miturile au fost scrise de scribi creștini în manuscrise precum Lebor Gabála Érenn (Cartea invaziei Irlandei) sau Táin Bó Cúailnge (Prădarea vitelor din Cooley). Aceste texte combină poveștile originale cu influențe creștine. Cu toate că se observă o influență a creștinismului în aceste manuscrise, literatura mitologică irlandeză este cea mai cuprinzătoare și mai bine conservată dintre toate ramurile mitologiei celtice.
Miturile irlandeze sunt grupate în mod convențional în patru mari cicluri: ciclul mitologic, ciclul ultonian, ciclul fenian si ciclul regilor. Există, de asemenea, o serie de texte mitologice care nu pot fi încadrate în nici unul dintre aceste cicluri și multe povești folclorice care au continuat să fie transmise pe cale orală în paralel cu transcrierea în manuscrise care, deși nu sunt strict mitologice, conțin personaje din una sau mai multe din aceste patru cicluri.
Am ales tema „Mitologia irlandeză” deoarece legendele celtice se remarca prin misterul și profunzimea ei. Mitologia irlandeză păstrează povești vechi despre zei, eroi și ființe supranaturale care reflectă credințele, valorile și viziunea asupra lumii a poporului irlandez. Consider că explorarea acestor mituri oferă o perspectivă fascinantă asupra legăturii dintre om și natură, dar și asupra modului în care miturile au influențat literatura și cultura europeană.
În cadrul atestatului, voi oferi o prezentare generală, de ansamblu a mitologiei. Apoi, voi analiza principalele cicluri mitologice, evidențiind cele mai importante personaje și evenimente. De asemenea, voi prezenta cele mai importante figuri mitologce, atât eroii cât și zeii reprezentativi, subliniind semnificația lor în tradiția irlandeză.
Ciclurile mitologiei irlandeze
Ciclul Fenian
Ciclul Regilor
Ciclul Ulster
Ciclul mitologic
La fel ca ciclul Ulster, ciclul Fianna sau ciclul Fenian, cunoscut și sub numele de ciclul Ossianic, se referă la faptele eroilor irlandezi. Poveștile din acest ciclu par să se desfășoare în jurul secolului al III-lea și în principal în provinciile Leinster și Munster. Acestea diferă de celelalte cicluri prin legăturile puternice cu comunitatea vorbitoare de limba gaelică din Scoția, existând numeroase texte păstrate din această țară. De asemenea, diferă de ciclul Ulster prin faptul că poveștile sunt relatate în principal în versuri. Acesta prezintă aventurile lui Fionn mac Cumhaill (Finn MacCool) și ale războinicilor săi, Fianna. Temele centrale sunt loialitatea, curajul, natura și înțelepciunea. Legendele sunt pline de umor, magie și lecții morale.
Cea mai importantă sursă pentru ciclul Fianna este Acallam na Senórach (Coloquiu al bătrânilor), care se găsește în două manuscrise din secolul al XV-lea, Cartea din Lismore și Laud 610, precum și într-un manuscris din secolul al XVII-lea din Killiney, județul Dublin. Textul este datat, pe baza dovezilor lingvistice, în secolul al XII-lea.
Acest ciclu este, în anumite privințe, apropiat de ciclul mitologic, iar unele personaje apar îm ambele seturi de mituri.
Ciclul Ulster este situat în mod tradițional în jurul secolului I d.Hr., iar cea mai mare parte a acțiunii se desfășoară în provinciile Ulster și Connacht. Acesta constă într-un grup de povestiri eroice care tratează viețile lui Conchobar mac Nessa, regele Ulsterului, marele erou Cú Chulainn, care era fiul lui Lug (Lugh). Aceștia sunt Ulaid, sau oamenii din colțul de nord-est al Irlandei, iar acțiunea poveștilor se concentrează în jurul curții regale de la Emain Macha (cunoscută în engleză sub numele de Navan Fort), aproape de orașul modern Armagh. Ulaid aveau legături strânse cu colonia irlandeză din Scoția, iar o parte din pregătirea lui Cú Chulainn are loc în acea colonie.
Ciclul cuprinde povești despre copilaria, pregatirea si bataliile la care participa eroii, reflectând o societate războinică. Aceste povești sunt scrise în principal în proză. Piesa centrală a Ciclului Ulster este Táin Bó Cúailnge. Alte povestiri importante din ciclul Ulster includ Moartea tragică a singurului fiu al lui Aife, Festinul lui Bricriu și Distrugerea hanului lui Da Derga.
Ciclul Regilor apare ca rezultat al uneia dintre principalele îndatoriri aqle bardilor irlandezi medievali, și anume aceea de a consemna istoria familiei regale și genealogia regelui pe care îl slujeau. Ei făceau acest lucru în poezii care îmbinau într-o măsură mai mare sau mai mică elemente mitologice și istorice.
Regii incluși în aceste cicluri variază de la Labraid Loingsech, aproape în întregime mitologic, care se presupune că a devenit Mare Rege al Irlandei în jurul anului 431 î.Hr., până la Brian Boru, în întregime istoric. Cu toate acestea, cea mai mare glorie a Ciclului Regilor este Buile Shuibhne (Frenezia lui Sweeney), o poveste din secolul al XII-lea spusă în versuri și proză. Suibhne, regele Dál nAraidi, a fost blestemat de Sfântul Ronan și a devenit o ființă jumătate om, jumătate pasăre, condamnată să-și trăiască viața în pădure, fugind de tovarășii săi umani. Povestea a captivat imaginația poeților irlandezi contemporani și a fost tradusă de Trevor Joyce și Seamus Heaney.
Ciclul mitologic a fost prezervat în cea mai mica măsură dintre cele 4 existente, fiind cel mai vechi dintre toate. Acesta relatează începuturile mitice ale Irlandei și descrie popoarele divine care au locuit insula: Fir Bolg, Tuatha Dé Danann și Milesienii. Zeii Tuatha Dé Danann, conduși de Dagda și regina Morrígan, sunt figuri centrale, înfățișate ca ființe nemuritoare cu puteri magice.
Cele mai importante surse sunt Metrical Dindshenchas sau Lore of Places și Lebor Gabála Érenn. Alte manuscrise păstrează povestiri mitologice precum Visul lui Aengus, Curtenirea lui Étain și Cath Maige Tuireadh.
Figuri mitologice importante
Creaturi mitologice
Creaturi mitologice
Eroi
Zei și zeițe
Mituri importante
În mitologia irlandeză, Tir na nÓg sau Tirnanoge este o insulă în care timpul pare să se oprească uneori, aproape inaccesibilă, Este posibil să ajungeți după un drum lung sau, sub invitația unei zane. Acesta a fost descris ca un loc frumos în care nu există nici o boală și la care au sosit călugări și eroi din diferite perioade. Unul dintre aceștia era Osi, fiul luptătorului mitic Fionn Mac Cumhaill, invitat de Niamh Chinn Óir. Ei spun că Osin a petrecut trei ani în Tir na nög și, când sa întors în Irlanda pe un cal, a descoperit că părul și pielea lui erau brusc vechi: trecuseră trei sute de ani de la plecarea lui. A fost descoperit de Sfântul Patrick, căruia i-a spus aventurile sale în Țara tineretului.
În apropierea regiunii Burren, în Irlanda, există Stâncile din Moher, un loc renumit pentru castele, peșteri și mitologia sa. În aceste stânci este un set de pietre aranjate într-un mod ciudat. Este vorba despre o formatie de stanca care pare a fi fata unei persoane care priveste spre mare. Ei spun că este capul vechii vrăjitoare Mal, care sa îndrăgostit de Cu Chulainn (eroul irlandez). După ce la urmărit prin păduri și castele irlandeze, într-o zi, Cú Chulainn a sărit de pe stâncă. Mal face același lucru, dar nu reușește: el a lovit stânca și capul lui a fost pentru totdeauna portretizat pe pietre.
În județul Roscommon este renumit pentru lanțurile stâncoase care îl înconjoară. Din punct de vedere istoric, acest loc este recunoscut ca parte a capitalei regatului Connacht, un loc care găzduia caractere din ciclul Ulster, cum ar fi Queen Maeve și Ailiill de Connacht. Ei spun că una dintre peșteri, numită Oweynagat sau peștera de pisici, a fost folosit ca o poartă între lumea oamenilor și cea a zeilor. De asemenea, ei spun că unele creaturi distructive au intrat pe pământ prin această ușă.
Zeii irlandezi sunt împărțiți în patru grupuri principale. Primul grup îi cuprinde pe zeii vechi ai Galiei și Britaniei. Cel de-al doilea grup face obiectul unei mari părți a mitologiei irlandeze și îi cuprinde pe zeii irlandezi nativi care trăiesc în tumuli („Marile movile funerare”). Cel de-al treilea grup este format din zeii care locuiesc în mare, iar al patrulea grup îi include pe zeii de pe Lumea Cealaltă.[5] Zeii care apar cel mai adesea în poveștile irlandeze sunt Dagda și Lug. Unii cercetători au susținut că poveștile despre acești zei seamănă într-o anumită măsuă cu poveștile despre zeii greci.[5]
Dagda – părintele zeilor, zeu al fertilității, înțelepciunii și războiului.
Morrígan – zeița războiului și a morții, adesea asociată cu corbii și destinul tragic.
Brigid – zeița focului, poeziei și vindecării, ulterior asimilată în creștinism ca Sfânta Brigid.
Lug- zeul atotștiutor universal, cel mai puternic dintre divinitățile celtice; zeu al soarelui și al luminii, Lug este în același timp războinic, vrăjitor și inventatorul tuturor artelor, științelor și tehnicilor
Fomori-ființe fabuloase care au populat Irlanda, creature ale haosului și ale naturii sălbatice
Banshee – spirit feminin care prevestește moartea printr-un țipăt sfâșietor.
Leprechaun – spiriduș cu oală de aur, simbol al norocului și șireteniei.
Selkie – ființe marine care pot lua forma umană, trăind povești de dragoste tragice.
Druizii erau tratați cu mult respect de membrii comunității ca lideri religioși, învățători și meșteri în diferite profesii.
Cú Chulainn – erou cu statut de semizeu care aparține ciclului ulster
Lugh – zeu al luminii și meșteșugurilor, un lider spiritual și războinic.
Bibliografie/Webografie
Șandru Miruna-Demetra